ISTORIC

DESCRIEREA LOCALITĂȚII ȘI A ȘCOLII

Comuna Șotrile, situată într-un sector complex al Subcarpaților de Curbură, la o altitudine variind de la 500 m la 860 m (Vf. Frumos), este așezată în partea de nord-vest a județului Prahova și se învecinează: la nord cu localitățile Șecaria, Comarnic și ValeaDoftanei, la est cu comuna Brebu, la sud cu orașul Câmpina și comuna Cornu, la vest cu orașul Breaza.

Este o comună formată din șase sate: Şotrile, Plaiu Câmpinei, Lunca Mare, Seciuri, Vistieru, Plaiu Cornului, aflată la aproximativ 20 km de municipiul Câmpina. Satul Șotrile, sat reședință, este așezat la centru și se întinde de o parte și de alta a drumului principal, DJ 207, ce leagă comuna Șotrile de municipiul Câmpina. Satul Lunca-Mare este așezat chiar lângă albia râului Doftana la o distanță de 4 Km de satul de reședință, ridicându-se o parte spre coasta dealului dinspre apus. Satul Plaiul-Câmpinei se întinde spre miazăzi, ridicându-se din albia râului în partea de sud a satului Lunca-Mare până în culmea dealului Plaiul-Câmpinei la o distanță de 5 Km de satul Șotrile. Se desparte de satul Lunca-Mare prin ”vâlcelul lui Tudorache”. Satul Seciuri este despărțit de satul de centru prin pârâiașul "Valea-Fiarelor", care izvorăște din dealul intramontan "Vârful-Frumos". Acest sat este cuprins între Valea-Fiarelor și râul Doftana, fiind o prelungire de teren a satului Lunca-Mare, distanța dintre satele Șotrile și Seciuri fiind de 3 Km.

Satul Vistieru este cuprins între Vârful Boncu la nord, în prelungire cu "Lutul Roșu" (argila de culoare roșie), până la Valea lui Andrei-la sud. Satele Vistieru şi Şotrile sunt atestate documentar din anul 1784 când este consemnată prezenţa unui grup de păstori transilvăneni care şi-au instalat casele şi adăposturile de vite. Paralel cu aceasta în partea de est a comunei, de-a lungul apei râului Doftana s-au instalat câţiva agricultori veniţi din părţile Olteniei şi alţi oieri transilvăneni, care au întemeiat satul Lunca Mare.

Populaţia totală stabilă, conform statisiticilor ultimului recensământ este de 3281 locuitori, din care 1857 femei si 1424 bãrbaţi. Locuitorii sunt de etnie română şi rromă. Sunt angajaţi aproximativ 40% în diverse sectoare ale industriei, alimentaţiei, sănătate, educaţie, administraţie, atât pe plan local, cât şi judeţean, iar unii sunt lucrători în străinătate; 30% au ca principală îndeletnicire agricultura, iar restul sunt pensionari, zilieri etc. Menţionăm, că populaţia de etnie rromă este în număr de aproximativ 500 locuitori, iar 90% dintre aceştia sunt asistaţi social, neavând nici un venit, decât ocazional din munci agricole sezoniere. Gradul de tradiţionalitate în rândul populaţiei de etnie rromă este scăzut, la bază, au fost robi, apoi cofecţioneri de coşuri şi mături(târnuri), însă urmare a amestecului dintre neamuri, putem vorbi actualmente de rromi carpatici, cu foarte puţine sărbători şi obiceiuri, portul tradiţional pierzându-se.

Pe teritoriul comunei Șotrile există un obiectiv cu valoare peisagistică - cu emnificație locală-cunoscut sub denumirea de "Cheile Doftanei" ce marchează ieșirea râului Doftana din fostul defileu și curs natural compus din stânci ce străjuiau defileul.

Într-un peisaj de o diversitate remarcabilă, în care pașii călătorului pot trece lunca râului Doftana spre dealurile submontane și crestele munților Mierlele și Vornicu, comuna Șotrile cu altitudine maximă de 860 m la Vârfu Frumos, oferă 290 de zile însorite pe an, nelipsite însă de surpriza unei ploi din senin sau a unui viscol ce poate dura zile în șir. Cu toate acestea, zona este frumoasă atât iarna cât și vara, iar toamna cu paleta de culori a pădurilor poate incita orice pictor. Şcoala Gimnazială(singura rămasă în toată comuna) este situată în centrul comunei la o distanţa cuprinsă între 3 şi 7 km de celelalte sate, fapt care face ca unii părinţi, din satele Lunca Mare și Seciuri, să fie nevoiţi să-şi înscrie copiii la şcoli din municipiul Câmpina.

Învăţământul în comuna Şotrile are vechi tradiţii, în fiecare sat al comunei funcţionând câte o şcoală primară încă înainte de 1900. În satele Lunca Mare(1911) şi mai târziu Plaiu Cîmpinei au fost înfiinţate şcoli secundare.

În satul de centru, Şotrile, Şcoala de 7 ani a fost construită între anii 1954 – 1956. Începând cu 1964 a existat învăţământ obligatoriu de opt clase în satele Şotrile şi Plaiu Câmpinei. În anul 1985 s-a dat în folosinţă partea nouă a şcolii cu parter şi un etaj , cu 2 săli de clasă şi birouri. În perioada 1983-1989 a funcţionat în şcoala noastră şi treapta I de liceu cu profil industrial.

Desfiinţarea şcolilor primare din satele comunei în anii 2010- 2011 a dus la migrarea unei importante părţi a copiilor spre alte şcoli, iar comasarea Şcolii din satul Plaiu Câmpinei cu cea din Şotrile a determinat existența unei singure unități cu personalitate juridică.

În unitatea noastră şcolară tradiţia şi modernismul se împletesc armonios, ţinând cont de complexul multi-etnic al zonei (români, rromi) şi de ritmul accelerat al evoluţiei tehnologiei. Cadrele didactice ale şcolii s-au implicat în acest proces prin organizarea de manifestări cultural-artistice specifice zonei, dar şi de aplicare a tehnologiilor moderne asistate pe calculator, care asigură elevilor capacitatea de adaptare la schimbările actuale.

Astfel promovăm ideea realizării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile reale ale comunităţii cât şi de condiţiile social-economice în care funcţioneazã şcoala încercând să–i definim o identitate proprie.

• Prec